1. După ce s-a luptat Alexandru Macedon, fiul lui Filip, care a ieşit din ţara Chitim şi a bătut pe Darie, regele Perşilor şi al Mezilor, a domnit în locul lui, fiind cel dintâi împărat de neam grecesc.
2. Şi a făcut războaie multe, a biruit multe cetăţi şi a nimicit pe regii pământului.
3. Şi a trecut până la marginile pământului, a luat prăzi de la neamuri multe şi a fost supus pământul înaintea lui.
4. Şi s-a înălţat şi s-a ridicat inima lui şi a adunat putere şi oştire foarte tare.
5. Şi a stăpânit ţări şi neamuri şi tirani şi i-au fost lui birnici.
6. Şi după aceasta a căzut la pat şi a înţeles că i se apropie moartea.
7. Atunci a chemat slugile sale cele cinstite, care erau cu sine, crescuţi din tinereţe, şi le-a împărţit regatul său, încă fiind viu.
8. Şi a domnit Alexandru timp de doisprezece ani, şi a murit.
9. Şi au stăpânit slugile lui fiecare la locul său.
10. Şi au pus toţi steme după ce a murit el, şi fiii lor după dânşii ani mulţi, şi s-au înmulţit răutăţile pe pământ.
11. Şi a ieşit din aceştia o rădăcină păcătoasă, Antioh Epifan, feciorul regelui Antioh, care fusese la Roma zălog, şi a stăpânit în anul o sută treizeci şi şapte al domniei Grecilor.
12. În zilele acelea au ieşit din Israel fii fără de lege şi au îndemnat pe mulţi zicând:
13. Să mergem şi să facem legătură cu neamurile cele dimprejurul nostru, că, de când ne-am despărţit de ele, s-au abătut asupră-ne multe răutăţi.
14. Şi cuvântul a plăcut înaintea ochilor lor.
15. Şi s-au înflăcărat unii din popor şi s-au dus la rege ca să le dea putere să trăiască după datina păgânilor.
16. Şi au zidit şcoală în Ierusalim după legile neamurilor.
17. Şi nu s-au tăiat împrejur, s-au depărtat de legea cea sfântă, s-au împreunat cu neamurile şi s-au vândut a face rău.
18. Iar când Antioh şi-a întărit bine domnia, el a gândit să robească Egiptul, ca să domnească peste amândouă ţările.
19. Şi a intrat în Egipt cu oştire puternică, cu care şi cu elefanţi şi cu călăreţi şi ou corăbii multe.
20. Şi s-a războit cu Ptolomeu, regele Egiptului. Ptolomeu însă a fugit din faţa lui, şi au căzut mulţi răniţi.
21. Şi a cuprins cetăţile cele tari ale Egiptului şi a luat o bogată pradă din Egipt.
22. Şi s-a întors Antioh după ce a bătut Egiptul în anul o sută patruzeci şi trei.
23. Şi s-a suit împotriva lui Israel şi a Ierusalimului, cu popor mult, a intrat în templu Domnului cu mândrie, a luat jertfelnicul cel de aur şi sfeşnicul luminii şi toate vasele lui, masa punerii înainte, căuşele, năstrapele, cădelniţele cele de aur, catapeteasma, precum şi cununiile şi podoaba cea de aur, care erau pe fruntea templului Domnului, şi le-a sfărâmat pe toate.
24. A luat apoi argintul şi aurul şi vasele cele de preţ şi vistieriile cele ascunse, pe care le-a aflat; şi luându-le pe toate, s-a dus în ţara sa.
25. Şi a făcut ucidere de oameni şi a grăit cu trufie mare.
26. Şi a fost plângere mare în Israel şi în tot locul.
27. Şi au suspinat căpeteniile şi bătrânii, fecioarele şi tinerii au slăbit, şi frumuseţea femeilor s-a schimbat.
28. Tot mirele a izbucnit în plâns şi mireasa care şedea în cămară a fost în jale.
29. Şi s-a cutremurat pământul din pricina celor care locuiau pe el şi toată casa lui Iacov s-a îmbrăcat cu ocară.
30. Şi după doi ani de zile a trimis regele pe cel mai mare peste biruri în cetăţile Iudei şi acesta a venit în Ierusalim cu mulţime mare.
31. Şi a grăit cu vicleşug către dânşii cuvinte de pace, iar ei l-au crezut.
32. Şi a căzut asupra cetăţii fără de veste, a lovit-o cu rană mare şi a pierdut popor mult din Israel.
33. Şi au prădat cetatea şi au ars-o cu foc şi au surpat casele şi zidurile ei primprejur.
34. Şi au robit femei şi prunci şi vite au luat.
35. Apoi au întărit cetatea lui David cu zid mare şi tare şi cu turnuri tari, să le fie spre apărare.
36. Şi au pus acolo neam păcătos, bărbaţi fără de lege, şi s-au întărit într-însa.
37. Şi au pus arme şi hrană şi, adunând prăzile Ierusalimului, le-au strâns acolo.
38. Şi a fost acea întăritură ca o cursă împotriva sfântului locaş şi ca un duşman rău pentru Israel pururea.
39. Şi au vărsat sânge nevinovat în jurul celor sfinte şi au pângărit altarul.
40. Şi din pricina lor au fugit cei care locuiau în cetatea Ierusalimului, şi s-a făcut locaş străinilor, şi străină fiilor săi, şi pruncii ei au părăsit-o.
41. Sfântul locaş s-a pustiit ca pustiul, praznicele ei s-au întors în jale, zilele ei de odihnă întru batjocură, cinstea ei întru defăimare.
42. Mărirea ei a trecut întru necinste şi înălţimea ei s-a întors în plângere.
43. Şi a scris regele Antioh la toată împărăţia sa să fie toţi un popor şi să părăsească fiecare legea sa.
44. Şi au primit toate neamurile cuvântul regelui.
45. Şi mulţi din Israel au primit slujirea cerută de el şi au jertfit idolilor şi n-au păzit ziua de odihnă.
46. Şi a trimis regele cărţi prin mâinile solilor în Ierusalim şi în cetăţile Iudei, poruncind să umble după legile cele străine de ţară
47. Şi să oprească arderile de tot şi jertfa şi turnarea sfântă;
48. Şi să pângărească zilele de odihnă şi sărbătorile;
49. De asemenea şi locul sfânt şi pe cei sfinţi;
50. Să zidească jertfelnice şi capişti şi casă de idoli şi să aducă jertfă cărnuri de porc şi vite necurate;
51. Şi să-şi lase pe fiii săi netăiaţi împrejur şi să pângărească sufletele lor cu toată necurăţia şi întinarea, ca să uite legea şi să schimbe toate îndreptările;
52. Iar care nu va face după cuvântul regelui să moară.
53. După toate cuvintele acestea, a scris la toată împărăţia sa şi a pus supraveghetori peste tot poporul.
54. Şi a poruncit cetăţilor Iudei să jertfească din cetate în cetate.
55. Şi s-au adunat la ei mulţi din popor, toţi care au părăsit legea Domnului şi au făcut rele pe pământ.
56. Şi au silit pe Israel întru ascunzişuri să-şi caute scăparea.
57. Iar în ziua a cincisprezecea a lunii Chislev, în anul o sută patruzeci şi cinci, au ridicat urâciunea pustiirii pe altarul lui Dumnezeu şi în cetăţile Iudei de jur împrejur au zidit capişti.
58. Şi tămâiau înaintea uşilor caselor şi în uliţe.
59. Şi cărţile legii, pe care le-au aflat, le-au ars cu foc, stricându-le de tot.
60. Şi oriunde se afla la cineva cartea legii şi oricine ţinea legea, acela din porunca regelui era omorât.
61. Cu puterea sa făcea aşa în fiecare lună Israeliţilor care se aflau în cetăţi.
62. Şi în douăzeci şi cinci ale lunii, au jertfit pe jertfelnicul care era deasupra altarului.
63. Şi pe femeile care-şi tăiaseră împrejur pe fiii lor, le-au omorât după poruncă.
64. Şi pe prunci i-au spânzurat de grumajii lor şi casele lor le-au prădat şi pe cei care i-au tăiat împrejur i-au omorât.
65. Iar mulţi din Israel s-au întărit şi au pus legământ întru sine, ca să nu mănânce necurat.
66. Şi mai bine au voit a muri, decât a se pângări cu mâncăruri necurate şi a călca legea cea sfântă; pentru aceea au primit moartea.
67. Şi mare urgie a venit peste Israel.