Sfinţii Mucenici Frontasie, Severin, Severian şi Silvan (4 Iunie)


Sfintii Frontasie, Severin, Severian si Silan au fost trimisi de fericitul Fronton, întâiul episcop al Petragoriei, sa propovaduiasca Cuvântul lui Dumnezeu si sa-1 semene pretutindeni. Pe acestia prinzându-i ighemonul Scviridon, i-a întrebat: „Spuneti-mi de unde sunteti si cu ce nume va numiti? Pentru ca nu numai ca n-ati jertfit zeilor, dar i-ati întors si pe acei ce voiau sa jertfeasca, le-ati stricat capistele si nu stiu cu ce putere le faceti toate acestea". Frontasie i-a raspuns: „O, ighemoane, fiind lipsit de dumnezeiestile fapte bune, pentru ce ne întrebi pe noi, când te sârguiesti a pierde tot adevarul? Socoteste mai întâi cine ti-a facut sufletul si trupul tau si atunci vei cunoaste adevarul. Iar idolii pagânilor sunt lucruri de mâni omenesti, nu pot nici a se folosi pe sine, nici a ajuta altora". Scviridon a zis: „Vad ca sunteti îndrazneti în cuvintele pe care le-ati învatat de la învatatorul vostru". Severin si Severian au raspuns: „Multa noastra cuvântare este adevarata; iar tu cinstesti pe idolii care sunt pietre surde, mute si desarte puse de diavoli". Scviridon a zis: „Veti câstiga viata, de veti jertfi zeilor!"

Sfântul Frontasie a raspuns: „Câstigarea noastra este sa vietuim si sa murim pentru Hristos". Atunci ighemonul, întorcându-se catre Silan, cel ce stia cântari în alaute, în chimvale bine glasuitoare si în timpane, i-a zis: „Dar tu, tinere, de ce nu jertfesti?" Sfântul Silan a raspuns: „Eu jertfesc Domnului meu Iisus Hristos, care cu darul botezului Sau a spalat lumea de întinaciuni". Ighemonul a zis: „Cum a spalat-o?" Silan a raspuns: „Domnul meu Iisus Hristos a zis ucenicilor Sai: Mergând, învatati toate neamurile, botezându-i pe ei în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Cel ce va crede si se va boteza, se va mântui; iar cel ce nu va crede, se va osândi. Asemenea si tu, ighemoane, de vei crede în Hristos si te vei boteza, te vei mântui; iar de nu vei crede, te vei osândi".

Atunci ighemonul, mâniindu-se, a poruncit sa-i scoata afara din cetate si sa-i duca la locul cel de moarte si acolo sa-i munceasca cumplit. Si înca dupa asemanarea cununii de spini a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, asa li s-au înfipt si lor în cap piroane de fier si i-au pironit de un stâlp. Si erau în capul fiecaruia noua piroane. însa acea cumplita mânie a muncitorului n-a putut cu nici un fel sa întoarca de la Hristos pe ostasii lui. Iar dupa ce cu acel fel de munci n-a putut sa-i biruiasca, a dat asupra lor hotarâre de moarte, adica sa li se taie capetele. Deci sfintii mucenici, plecându-si genunchii la pamânt si încredintând lui Dumnezeu sufletele lor, si-au plecat grumajii înaintea calailor si astfel au luat munca pentru Hristos.

Deci, ostasii cei pagâni, taind capetele de la mucenicestile tru­puri, le-au aruncat spre batjocora pe pamânt si le-au lasat neîngro­pate. Atunci o dumnezeiasca putere venind la dânsii, a facut o minune ca aceasta, încât toti priveau cu spaima si se minunau. Caci pogorându-se deodata Sfântul Duh peste trupurile lor, le-a înviat si luându-si fiecare în mâini capul care zacea lânga trup, s-au sculat pe picioare fara de ajutor omenesc si au mers spre râul ce se numea II. Si suindu-se pe apa, umblau cu picioarele ca pe pamânt uscat. Apoi, trecând râul pe când toti priveau cu spaima si se minunau, s-au suit pe un deal înalt si, ajungând la biserica Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, Fecioara Maria, în care se ruga Sfântul Fronton episco­pul, au intrat înauntru si, plecându-si genunchii, si-au pus capetele înaintea picioarelor lui; iar trupurile si le-au întins pe pamânt în chipul crucii si au ramas morti.

Iar Sfântul Fronton episcopul, cu preotul Anian si cu mult popor, au luat pe Frontasie, pe Severin si pe Silan si i-au înmormântat în biserica cea mai sus zisa, cu cinste si cu cântari ceresti, care se auzeau în vazduh; iar pe Severian, dupa rugamintea unei femei cucernice, l-au îngropat cu cinste într-alt loc, care era în stapânirea ei, nu departe de sfintii împreuna patimitori cu el.

Deci. sfintii mucenici au patimit pe vremea împaratiei lui Claudie; iar peste noi stapânind Domnul nostru Iisus Hristos, Caruia împreuna cu Tatal si cu Sfântul Duh se cuvine cinstea si slava în veci. Amin.

Înapoi
BIBLIA SCRIERI CALENDAR RUGĂCIUNI ACATISTE CITATE