Cuviosul Dionisie cel Smerit (470-545), sau Dionisie Exiguul, a fost un teolog din secolul al VI-lea, originar din Sciția Mică (Dobrogea de astăzi). A rămas cunoscut ca fiind inventatorul numărării anilor începând de la Nașterea Domnului, sistem de numărare utilizat atât în calendarul iulian cât și în calendarul gregorian.

Calificativul de "cel Mic" sau "Exiguus" și l-a luat el însuși ca gest de smerenie. S-a născut în jurul anului 470 în Sciția Mică și a intrat de tânăr în viața monahală. După finalizarea studiilor în una din școlile mânăstiresti din Dobrogea, ajunge ca pelerin în Orient. Din cauza monofizismului este nevoit să meargă la Constantinopol și de aici la Roma. Va lucra sub ascultarea a zece papi, începând cu Atanasie al II-lea (496-498) și încheind în timpul pontificatului lui Vigiliu (537-555).

Datorită traducerilor pe care le-a făcut din diverși scriitori și Părinți ai Bisericii creștine din Orient, cum au fost Chiril al Alexandriei, Grigorie de Nysa, etc, el a făcut cunoscută teologia răsăriteană în mediul latin. A fost și profesor la o scoalș din Vivarium, întemeiatș de Casiodor, unde a predat Dialectica.

Al doilea mare merit care îi revine lui Dionisie cel Mic, se leagă de activitatea de traducere în latină și de colecționare a canoanelor bisericești, fixate la diferite sinoade sau concilii și care fuseseră redactate în limba greaca.

Despre Sfântul Dionisie Exiguul, Casiodor mărturisea: "A fost în zilele noastre călugarul Dionisie, scit de neam, dar după caracter cu totul roman, foarte învățat în amândouă limbile, dovedind prin faptele sale echilibrul sufletesc pe care îl învățase în Cărtile Domnului.

A cercetat Scripturile cu o râvnă atât de mare și le-a înțeles astfel încât ori de unde ar fi fost întrebat avea răspunsul pregătit, dându-l fără nici o întârziere. În el era multă simplitate împreună cu înțelepciune, smerenie împreună cu învățătură, moderație împreună cu talentul de a vorbi, încât se socotea un nimic, sau unul dintre cei din urmă slujitori, deși era vrednic, fără îndoială, de societatea regilor.

El se folosea cu o pricepere atât de mare de latină și de greacă, încat orice cărți grecești lua în mâini, le traducea fără poticnire în latinește și, la fel, pe cele latinești le citea pe grecește, încât credeai că aceasta este scrisă așa cum pronunța gura lui cu o iuțeală nestăvilită.

Este lung să spun cu de-amănuntul toate despre acel bărbat care între celelalte virtuți este dovedit că a avut și acest lucru admirabil, anume că deși se dăruise lui Dumnezeu în întregime, nu refuza să ia parte la întâlniri cu oameni de lume. Era de o castitate rară, deși vedea zilnic soțiile altora; blând, deși mânat de firea pătimașa a celor mânioși".

Cuviosul Dionisie Exiguul a trecut la cele veșnice în Italia, la Vivarium, pe la 545-550.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 8-9 iulie 2008, canonizarea Sfântului Cuvios Dionisie cel Smerit (Dionisie Exiguul), cu data de prăznuire la 1 septembrie.