Acest Cuvios Părinte Grigorie a fost egumen în mănăstirea ce se numea Faran, care era în muntele Sinai şi Rait. Iar la patriarhie a fost mai înainte însemnat de la Dumnezeu, precum se scrie în Limonariul preasfinţitului Sofronie, patriarhul Ierusalimului:

Ava Gheorghe armeanul, ucenicul lui Ava Serghie, ne-a spus, zicând: „Mult m-a silit Ava Grigorie, care era egumen al lavrei Faranului, ca să-1 duc la Ava Serghie, şi am mers cu dânsul la stareţ într-acea vreme când petrecea în pustie lângă Marea Moartă. Şi văzându-1 pe el stareţul, 1-a sărutat şi 1-a primit cu foarte mare dragoste. Şi, aducând apă, i-a spălat picioarele şi toată ziua a vorbit cu dânsul pentru folosul sufletului, iar a doua zi 1-a liberat. Iar după ce s-a dus Ava Grigorie de la Ava Serghie, am zis către stareţ:

Ştii, părinte, că m-am smintit, căci pe mulţi episcopi, presbiteri şi alţi părinţi am adus la tine şi la niciunul dintre aceia nu ai spălat picioarele, fără numai lui Ava Grigorie. Şi mi-a răspuns mie stareţul: Nu ştiu cine este Grigorie; dar ştiu că pe patriarh l-am primit în peştera mea, pentru că l-am văzut purtând omofor şi ţinând Sfânta Evanghelie în mâini".

Acestea le-a zis Ava Serghie cu proorocesc duh despre Ava Grigorie, căci după cinci ani, prin judecăţile lui Dumnezeu, a fost ales patriarh în cetatea lui Dumnezeu, Antiohia. Iar oarecare stareţi ziceau despre Ava Grigorie, patriarhul cetăţii lui Dumnezeu, cum că avea mai ales aceste fapte bune: milostenia, nepomenirea de rău, lacrimile, ba încă mai avea şi milostivire mare spre cei ce greşeau şi multe alte fapte bune. O mărturie despre aceasta dă despre dânsul preasfînţitul Sofronie, patriarhul Ierusalimului, zicând:

    

„Deci vrednic este un bărbat ca acesta, fericitul Grigorie, patriarhul Antiohiei, a fi pomenit între cei sfinţi şi cuvioşi, căci şi la patriarhie fără voie a fost luat şi sfântă viaţă a petrecut în Iisus Hristos Domnul nostru, Căruia se cuvine slava în veci". Amin.