Odată, noaptea târziu, Sfântul Serghie (1314-1392) citea acatistul Maicii Domnului. După ce și-a terminat obișniuta pravila, s-a așezat să se odihnească puțin, dar dintr-odată a zis ucenicului său de chilie, Cuviosului Miheia (6 mai): "Fiule, priveghează, pentru că vom avea o cercetare minunată". Acestea rostindu-le, îndată s-a auzit un glas: "Preacurata se apropie!".

Sfântul Serghie s-a grăbit spre usa chiliei și dintr-odată a fost luminat de o lumină strălucitoare, mai puternică decât a soarelui. El a văzut, strălucind într-o slavă negrăită, pe Maica Domnului însoțită de Apostolii Petru și Ioan. Neputând suferi acea minunată lumină, Sfântul Serghie s-a plecat cu evlavie înaintea Maicii Domnului, care i-a zis: "Nu te teme, alesul meu! Am venit să te cercetez. Să nu te mai mâhneşti pentru ucenicii tăi şi pentru locaşul acesta. Rugăciunea ta a fost auzită. De acum înainte traiul tău va fi îndestulat cu de toate, și nu numai în timpul vieţii tale, ci şi după plecarea ta către Domnul, nedepărtată voi fi de locaşul tău, cele trebuitoare dându-i nelipsit şi acoperindu-l în toate nevoile". Spunând acestea, Maica Domnului s-a făcut nevăzută.

Sfântul Serghie venindu-și in sine din acea nespusă uimire, l-a ridicat pe Cuviosul Miheia. "Spune-mi, părinte, a întrebat fratele de chilie, ce a fost aceasta minunată vedenie? De vreme ce duhul meu numai puţin de nu s-a despărţit de trupeasca-mi legătură". Dar Sfântul Serghie tăcea și doar fața luminată vorbea despre acea bucurie duhovnicească pe care o trăia sfântul. "Aşteaptă puțin - i-a zis în sfârșit ucenicului - până ce se va liniști duhul meu de la minunata vedenie".

După ceva timp, Sfântul Serghie i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi, Cuvioșii Isaachie și Simon, și le-a spus despre această bucurie și nădejde. Apoi împreună au făcut rugăciune cu cântare Maicii lui Dumnezeu. Iar sfântul a petrecut cealaltă parte a nopții aceleia fără somn, cugetând la vedenia dumnezeiască.

Arătarea Maicii Domnului în chilia Sfântului Serghie, a fost într-una din zilele de vineri din postul Nașterii Domnului, din anul 1385. Amintirea despre arătarea Maicii Domnului și a promisiunii ei a fost păstrată cu sfințenie la Mănăstirea "Sfânta Treime", de către ucenicii Sfântului Serghie.