Sfîntul Ignatie de Dumnezeu purtătorul sau Teoforul, fiind dus în Roma, din porunca împăratului Traian (98-117), precum se scrie în viaţa lui, şi de fiare fiind mîncat pentru Hristos, au rămas oarecare oase ale lui, care credincioşii, cei ce erau atunci acolo, mai întîi le-au pus cu cinste în Roma, la un loc însemnat; apoi, în vremea împărăţiei aceluiaşi Traian, le-au adus în Antiohia, spre apărarea cetăţii, spre tămăduirea bolnavilor, spre veselia a toată turma lui, şi spre slava lui Hristos Dumnezeu, pentru Care a pătimit cu osîrdie.

Și au fost puse întâi în cimitirul de lângă poarta Dafne din Antiohia, iar pe vremea împărăției lui Teodosie cel Tanar, au fost așezate într-o biserică din cetate, ce purta numele Sfântului, și erau cinstite ca un izvor de puteri dumnezeiești în viața creștinilor. Dumnezeului nostru, slava!

Cel ce va voi ca să ştie toate despre Sfîntul Ignatie, să caute în viaţa lui, în 20 de zile ale lunii decembrie.