I. Din Pateric

1. Sfăditu-s-a odată Paisie cu fratele său, încât şi sânge a curs din capetele lor. Şezând acolo Avva Pimen, nimic nicidecum nu le-a grăit lor bătrânul.

2. Şi a intrat Avva Anuv, care, văzându-i pe dânşii, a zis către Avva Pimen: "Pentru ce ai lăsat pe fraţi sfădindu-se şi nimic nu le-ai zis lor?" Şi a răspuns bătrânul: "Fraţi sunt şi iar se vor împăca".

3. Zis-a bătrânul: "Pune în inima ta că n-am fost aici, căci, către Dumnezeu privind bătrânul, nici nu lua aminte la cele ce se făceau de dânşii, ca cei ce nu erau supuşi lui".

4. Trimis-a Amma Sarra la Avva Pafnutie zicând: "Lucrul lui Dumnezeu ai făcut, lăsând a se necinsti fratele tău". Şi a zis bătrânul: "Ca cel ce fac lucrul lui Dumnezeu, treabă cu cineva nu am".

5. Intrebat a fost un bătrân: "Bine este oare a mijloci între prigonirea fraţilor?" Şi a răspuns: "Fugi de unele ca acestea, că scris este: bărbatul drept îşi astupă urechile sale, ca să nu audă judecată de obşte sau de sânge vărsat, şi ochii săi îşi închide, ca să nu vadă nedreptatea (cf. şi Is. 33:15)".

6. Zis-a Avva Arsenie: "Că monahul străin în ţară străină nimic să mijlocească, şi aşa se va odihni".

7. Mers-a odată Avva Macarie la Avva Antonie şi, vorbind cu dânsul, s-a întors în Schit, iar părinţii au venit întru întâmpinarea lui şi, pe când vorbeau, le-a zis lor bătrânul: "Am spus lui Avva Antonie: «N-am prinos aici, în locul vostru»".

8. Şi au început părinţii a grăi despre altele, fără a întreba ca să se înştiinţeze de răspunsul lui Antonie la aceasta, şi nici bătrânul nu le-a pus lor.

9. Că aceasta şi oarecine din Părinţi spunea: "Atunci când Părinţii văd cum că fraţii uită a întreba despre vreun lucru care-i foloseşte pe dânşii, se silesc a le spune numai începerea cuvântului, apoi, de nu vor fi siliţi de fraţi, nu mai grăiesc cuvânt, ca să nu se afle degeaba, fără de întrebare, căci, odată grăind, ca o cuvântare în deşert se va afla".

10. Un frate a întrebat pe un stareţ zicând: "Dacă, locuind cu fraţi, voi vedea vreun lucru afară de cuviinţă, voiesc să grăiesc?" Răspuns-a bătrânul: "De sunt mai mari decât tine sau de o vârstă cu tine, tăcând mai vârtos vei avea odihnă, că întru aceasta pe sineţi mai mic te faci şi fără de grijă". Zis-a fratele: "Dar ce să fac, Părinte, că mă tulbură duhurile?" Zis-a bătrânul: "De te superi, fă-le pomenire o dată smerindu-te, iar de nu te vor asculta, lasă osteneala ta înaintea lui Dumnezeu, părăsind pe a ta voie, şi ia aminte ca să nu te fuduleşti, ca să se facă după Dumnezeu grija ta, însă, precum văd, mai bine este a tăcea".


II. A lui Avva Isaia

1. Fraţilor, de veţi ieşi unii cu alţii la lucru, fiecare dintre voi să ia aminte de sineşi, şi nu la fratele său, ca adică să-1 înveţe pe dânsul sau să-i rânduiască lui, ci lăsaţi pe cel ce face lucrul să facă precum voieşte.

2. Iar de va zice: "Fă dragoste, învaţă-mă, că nu ştiu cum să mă sârguiesc la lucrul acesta şi nici nu ştiu pe cineva care să mă înveţe", să nu fii viclean şi să zici că nu ştii meşteşugul, că nu este aceasta smerenie după Dumnezeu, şi cel rugat, care nu voieşte a învăţa pe fratele său, nu dovedeşte că are întru sineşi dragostea lui Dumnezeu, ci vicleşug ţine, că cei ce viclenesc, zice, de tot vor pieri (Psalm 36: 9).

3. De vei merge să locuieşti în vreun loc - sau singur, sau cu alţii -, iar la cei veniţi acolo mai-nainte de tine vei vedea vreun meşteşug, sau lucrări pricinuind pagubă, sau având vătămare, sau care nu sunt călugăreşti, să nu deschizi gura ta a mustra lucrurile lor, iar de te tulburi, du-te într-alt loc şi păzeşte limba ta, ca să nu cleveteşti pe dânşii, că moarte este aceasta.


III. A lui Avva Marcu

1. Celui ce nu este întru supunerea ta, greşeala să nu i-o aduci în faţă, că aceasta [mustrarea] e mai vârtos a stăpânirii decât a sfătuirii.

2. Cele ce se zic cu număr de mulţi, tuturor se fac folositoare, arătând fiecăruia în conştiinţa sa pe cele ale lui, pe care numai el le cunoaşte.

3. Cu cei ce nu au făgăduinţă de supunere către tine şi care stau împotriva adevărului, nu te prigoni, ca să nu-ţi ridici în zadar urâciune, după dumnezeiasca Scriptură.