I. Din Pateric

1. Călătorind odată Avva Agathon cu ucenicii săi, unul dintre ei a aflat alături o mazăre verde şi a zis către Stareţul: "Părinte, porunceşti să o iau?" Iar bătrânul, uitânduse la dânsul, căuta îndelung, mirându-se de necunoştinţa cuvântului pe care l-a zis fratele. Şi a zis: "Tu ai pus-o acolo?" Răspuns-a fratele: "Nu". Şi i-a zis Bătrânul: "Şi atunci cum voieşti să iei ceea ce n-ai pus?"

2. Se spunea despre Avva Zinon că, mergând în Palestina, ostenind de drum, a şezut să mănânce aproape de o grădină cu castraveţi. Şi i-a zis lui gândul: "Ia-ţi un castravecior şi mănâncă, că ce este?" Iar el, răspunzând, a zis gândului său: "Furii în muncă merg! Deci cearcă-te pe tine aici de poţi a suferi muncă". Şi a început a se bate pe sine. Şi apoi a zis către gând: "Dacă nu poţi să rabzi munca, nu fura şi nu mânca!"

3. Zis-a Avva Isaac: "Ştiu pe un frate care secera în ţarină, şi a voit să mănânce un spic de grâu. Şi a zis stăpânului ţarinii: «îngăduie-mă să mănânc un spic». Iar el, auzind, s-a minunat de îndrăzneala fratelui şi i-a zis lui: «A ta este ţarina, Părinte, şi, orice voieşti dintr-însa, ia»".

4. Un frate a venit la Avva Agathon, zicând: "Lasă-mă să locuiesc cu tine". Şi aducea fratele un săpun mic, pe care, venind, îl găsise pe drum; şi l-a adus Bătrânului. Iar Bătrânul i-a zis lui: "Unde l-ai găsit?" Zis-a fratele: "L-am aflat în timp ce mergeam pe drum şi, luându-1, l-am adus ţie". Zisu-i-a lui Bătrânul: "Dacă ai venit să locuieşti cu mine, ceea ce ai adus, precum l-ai luat, du-te şi-1 pune acolo de unde l-ai găsit, şi atunci vino". Şi el a făcut aşa şi s-a întors la Bătrânul.

5. Povestit-a oarecine din Părinţi despre Avva Ioan Persul că, din multa bunătate, în prea adâncă nerăutate a ajuns; şi petrecea acesta în Arabia Egiptului. Odinioară, s-a împrumutat un galben de la un frate ca să cumpere in şi să lucreze. Şi a venit un frate rugându-1 pe dânsul şi zicând: "Avva, dămi puţin in ca să-mi fac o fotă [leviton]". Şi i-a dat lui cu bucurie.

6. Apoi a venit şi altul rugându-1 pe dânsul şi zicând asemenea: "Dă-mi puţin in ca să fac o rasă". Şi i-a dat lui cu bucurie. Apoi şi altul a venit rugându-1 pe dânsul asemenea, şi i-a dat. Şi au venit şi alţii cerând, şi tuturor le dădea cu simplitate, până când nu i-a mai rămas nimic din in.

7. Iar după puţine zile, a venit cel ce-1 împrumutase cerând galbenul. Iar Bătrânul i-a zis lui: "Du-te, şi eu îl voi aduce". Şi, neavând de unde să dea, s-a sculat şi s-a dus la Avva Iacov ca să-1 roage să-i dea un galben ca să plătească fratelui. Şi, ducându-se, a aflat un galben zăcând jos, şi nu s-a atins de dânsul, ci, făcând rugăciune, s-a întors în chilia sa.

8. Şi a venit fratele iarăşi supărându- 1 pe dânsul şi galbenul cerând. Şi i-a zis lui Bătrânul: "îngăduieşte încă puţin, şi eu negreşit mă voi îngriji". Deci, ducându-se acela, s-a pornit iarăşi să se ducă la Avva Iacov. Şi, ajungând în locul unde a văzut galbenul prima dată, l-a aflat iarăşi aşijderea zăcând jos; şi, făcând rugăciune, s-a întors iarăşi în chilia sa.

9. Şi după puţin, iată, iarăşi cerând fratele galbenul, a zis Bătrânul: "Negreşit de astă dată îl voi aduce ţie". Şi, sculându-se, a venit iarăşi la acel loc şi a aflat asemenea galbenul zăcând; şi, făcând rugăciune, l-a luat şi s-a dus la Avva Iacov şi i-a zis lui: "Părinte, venind la tine, am aflat galbenul acesta în drum, fă, dar, dragoste şi-1 vesteşte împrejur - de nu cumva l-a pierdut cineva, şi, de se va afla stăpânul lui, dă-i-T.

10. Deci, ducându-se Bătrânul, l-a vestit timp trei zile, şi nimeni nu s-a aflat care să fi pierdut galbenul. Şi atunci a zis Avva Ioan lui Avva Iacov: "Deci, dacă nimeni s-a aflat care l-a pierdut, dă-1 cutărui frate, că-i sunt dator, că, venind eu să iau de la dragostea ta [milostenie], l-am aflat în drum". Şi s-a minunat Bătrânul auzind că, dator fiind şi aflându-1, nu degrab l-a luat.

11. Şi avea Bătrânul şi o altă lucrare minunată: că, de-ar fi venit cineva să se împrumute de la dânsul, nu-i dădea el singur lucrul pe care-1 cerea cel ce a venit, ci îi zicea lui: "Ia-ţi ce-ţi trebuie!" Şi, dacă aducea să dea înapoi, iarăşi celui ce a luat îi zicea: "Pune-1 iarăşi la locul lui". Iarăşi, dacă nimic nu aducea, nu cerea lucrul de la dânsul.

12. Era un Bătrân, Filagrie cu numele, ce locuia în pustia Ierusalimului şi se ostenea la rucodelie ca să-şi câştige pâinea sa. Deci stând acesta într-o zi în târg ca să-şi vândă rucodelia sa, a găsit o pungă cu o mie de galbeni pe care o pierduse oarecine din cei ce treceau pe acolo.

13. Deci, după ce o a găsit Bătrânul, luând-o, a stătut la locul acela zicând: "Trebuie ca cel ce o a pierdut să vină şi să o caute". Şi iată, după puţin, a venit un om plângând şi întrebând despre dânsa. Iar Bătrânul l-a luat deosebi şi i-a dat punga întreagă.

14. Iar acela, scoţând câţiva dintrînsa, îi dădu Bătrânului, rugându-1 ca să-i ia, iar Bătrânul n-a primit. Iar după ce mult l-a rugat şi nu l-a putut îndupleca, a început să strige: "Veniţi de vedeţi pe omul lui Dumnezeu, ce fel de lucru a făcut cu mine!" Iar Bătrânul, ascunzându-se, a fugit şi a ieşit din cetate, ca să nu se slăvească.

15. Un frate, călătorind pe cale, a aflat un lemn care căzuse de la o cămilă ce căra lemne; şi, luându-1, l-a dus la chilie. Şi, văzând stareţul lui lemnul, i-a zis fratelui: "Unde l-ai găsit?" Iar el a zis: "In drum". Zis-a lui Stareţul: "Dacă nimeni nu l-a pierdut, ci după întâmplare, de vânt bătându-se din pădure s-a aruncat, adu-1 înlăuntru, iar de nu, du-te de-1 pune la locul lui". Şi, întorcându- se fratele, l-a lepădat pe cale.