I. Din Pateric

1. Se spunea despre Avva Macarie că s-a suit odată din Schit în Muntele Nitriei; şi, cum s-a apropiat de lac, a zis ucenicului său: "Mergi puţin înainte". Şi mergând ucenicul mai-nainte, s-a întâlnit cu un popă elinesc alergând, şi i-a zis lui cu strigare: "E, e, drace, unde alergi?". Iar acela, mâniindu-se, l-a bătut foarte tare cu băţul pe care-1 avea şi, lăsându-1 mai mult mort, s-a dus.

Şi mergând puţin mai-nainte, l-a întâlnit Macarie alergând, şi i-a zis lui: "Mântuitu-te-ai, mântuitu-te-ai, ostenitorule". Iar el, primind cuvântul, a venit către dânsul şi i-a zis: "Ce bine ai văzut întru mine de mi-ai grăit de bine?". Răspuns-a bătrânul: "...Că te-am văzut ostenindu-te, şi nu că în zadar te osteneşti". Zis-a acela: "Eu de închinăciunea [salutarea] ta m-am umilit şi am cunoscut că eşti parte a lui Dumnezeu; că alt călugăr, rău întâmpinându-mă, m-a ocărât, iar eu i-am dat o bătaie până la moarte". Şi a cunoscut stareţul că este ucenicul său. Şi ţinându-se popa de picioarele stareţului, îi zicea: "Nu te voi lăsa până nu mă vei face călugăr!"

Şi au venit la locul unde zăcea ucenicul lui ca un mort de bătaie, şi l-a ridicat şi l-a dus pe dânsul în biserica muntelui. Şi văzând Părinţii pe popa cu Avva Macarie, s-au spăimântat; şi slăvind pe Dumnezeu, l-au făcut călugăr; şi mulţi dintre elini s-au făcut pentru dânsul creştini.

2. Şi zicea Avva Macarie că cuvântul rău îl face rău şi pe cel bun, iar cuvântul cel bun, şi pe cel rău îl face bun.

3. Zis-a oarecine din Părinţi: "De te va ocărî pe tine cineva, binecuvântează-1 pe dânsul; şi dacă va primi, bine va fi amândurora. Iar de nu va primi, el va fi cel care va lua de la Dumnezeu ocara, iar tu, blagoslovenia".

4. Zis-a un bătrân: "Crucea lui Hristos o vedem, şi patimile Lui le citim, dar pentru ce noi nici măcar singură ocara nu o suferim?"


II. A lui Avva Isaia

De-ti va zice tie cineva cuvânt aspru, nu înălţa inima ta peste dânsul, ci sârguieşte- te să-i faci lui metanie, mai-nainte până nu se va face prihănire în inima ta, de vreme ce mânia vine degrab. De te va ocărî cineva, să nu-i grăieşti împotrivă, până când va tăcea. Iar de te vei cerca pe sineţi, vei afla întru tine cele ce ai auzit de la dânsul; deci pocăieşte-te de ca şi cum tu ai fi greşit, iar bunătatea lui Dumnezeu ne va primi pe noi iarăşi.