I. Din Pateric

Întrebat a fost un bătrân despre visare şi a răspuns: "Se cuvine ca aceasta nicidecum a nu o face pricină a ta, ci a te socoti pe sineţi nebăgător de seamă. Că dacă umblând pe uliţă vei vedea cârciumă cu bucătărie şi, apropiindu-te când treci pe acolo, te vei împărtăşi din mirosul cărnurilor, au nu se socoteşte că ai mâncat? Negreşit vei zice că nu. Aşa nici a visa, întinăciune tie nu-ti va da: că dacă te va vedea pe tine potrivnicul fricos, mai mult se pune asupră-ţi; deci, păzeşte-te ca nu cumva, întru simţire venind, să te învoieşti adică cu cugetul; ca nu, deşteptândute, să-ţi aduci aminte de nălucire şi să te învoieşti cu dânsa.


II. A lui Avva Isaia

De te ispiteşti noaptea cu nălucirea împreunării, păzeşte inima ta ca să nu le cugeti ziua pe acestea, anume ce fel de trupuri ale nălucirii au fost acestea, ca să nu te supui întru dulceaţa lor şi să-ţi aduci asupră-ţi urgie rea, ci aruncă-te pe sineţi înaintea lui Dumnezeu întru toată inima ta, şi-ţi va ajuta ţie; că este îndurat spre neputinţa omului.


III. A Sfântului Maxim

Unii zic cum că dracii, atingându-se de mădularele trupului, pornesc în somn patima curviei; mişcându-se apoi patima, aduce în minte chip de femeie prin pomenire. Iar alţii zic că se arată minţii în chip de femeie şi, atingându-se de părţile trupului, mişcă pofta, şi astfel se fac nălucirile. Iar alţii iarăşi zic că patima cea stăpânitoare, atunci când se apropie dracul, e mişcată de el, şi aşa sufletul se aprinde către gânduri, iar gândurile aduc chipurile prin pomenire. încă şi pentru alte năluciri pătimaşe aşijderea zic unii că se întâmplă aşa, iar alţii într-alt fel. însă în nici un fel din cele zise nu pot dracii oricum a mişca patima, de faţă fiind dragostea şi înfrânarea, nici deştept fiind trupul, nici în somnuri.


IV. Din Pateric

1. Zis-a un stareţ: "Obişnuieşte câte puţin inima ta să zică întru sine pentru fiecare din fraţi: «într-adevăr, acesta mă întrece după Dumnezeu». Şi iarăşi: «Acesta este mai osârduitor decât mine». Şi aşa, de acolo, te vei avea pe sineţi dedesubtul tuturor, şi va locui întru tine Duhul lui Dumnezeu. Iar dacă vei defăima pe om, se depărtează darul lui Dumnezeu de la tine, şi te dă pe tine întru spurcăciunile trupului, şi se aspreşte [împietreşte] inima ta, şi nici o umilinţă nu se va afla întru tine".

2. întrebat a fost Avva Pimen despre întinăciuni, şi a răspuns: "De vom opri partea cea lucrătoare, adică lucrarea păcatului, şi cu grijă ne vom trezvi adică împotriva gândurilor, nu vom afla întru înşine întinăciune".

3. Zis-a un stareţ: "Mare este pizma diavolului către oameni: că neputând pe aleşii lui Dumnezeu, deştepţi fiind, întru scârnave gânduri a-i trage, măcar noaptea îi năluceşte pe dânşii, dar vicleanul nu va dobândi nimic dintru aceasta. Că de va moşteni pruncul cel născut mort pe tatăl său, şi înseşi nălucirile se vor socoti spre păcat celor aleşi de Dumnezeu".


V. A Sfântului Efrem

Să nu dormi având ceva asupra cuiva, ca nu cumva să te tulbure peste noapte năluciri necuvioase.